Legea nr. 327 privind performanta energetica a cladirilor
13 decembrie 2005
M.Of. nr.1144/19.12.2005
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. – Scopul prezentei legi este promovarea creşterii performanţei energetice a clădirilor, ţinându-se cont de condiţiile climatice exterioare şi de amplasament, de cerinţele de temperatură interioară şi de eficienţa economică.
Art. 2. – Prezenta lege stabileşte condiţii cu privire la:
a) cadrul general al metodologiei de calcul privind performanţa energetică a clădirilor;
b) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile noi;
c) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile existente, supuse unor lucrări de modernizare;
d) certificarea energetică a clădirilor;
e) verificarea tehnică periodică a cazanelor şi inspectarea sistemelor/instalaţiilor de climatizare din clădiri şi, în plus, evaluarea instalaţiilor de încălzire la care cazanele sunt mai vechi de 15 ani.
CAPITOLUL II
Definiţii
Art. 3. – Termenii şi expresiile utilizate în cuprinsul prezentei legi au următorul înţeles:
1. clădire – ansamblu de spaţii cu funcţiuni precizate, delimitat de elementele de construcţie care alcătuiesc anvelopa clădirii, inclusiv instalaţiile aferente, în care energia este utilizată pentru asigurarea confortului termic interior. Termenul clădire defineşte atât clădirea în ansamblu, cât şi părţi ale acesteia, care au fost proiectate sau modificate pentru a fi utilizate separat;
2. performanţa energetică a clădirii – energia efectiv consumată sau estimată pentru a răspunde necesităţilor legate de utilizarea normală a clădirii, necesităţi care includ în principal: încălzirea, prepararea apei calde de consum, răcirea, ventilarea şi iluminatul. Performanţa energetică a clădirii se determină conform unei metodologii de calcul şi se exprimă prin unul sau mai mulţi indicatori numerici care se calculează luându-se în considerare izolaţia termică, caracteristicile tehnice ale clădirii şi instalaţiilor, proiectarea şi amplasarea clădirii în raport cu factorii climatici exteriori, expunerea la soare şi influenţa clădirilor învecinate, sursele proprii de producere a energiei şi alţi factori, inclusiv climatul interior al clădirii, care influenţează necesarul de energie;
3. certificatul de performanţă energetică a clădirii document tehnic care are caracter informativ şi care atestă performanţa energetică a unei clădiri;
4. producerea combinată de căldură şi electricitate PCCE – transformarea simultană a combustibililor primari în energie mecanică sau electrică şi energie termică, denumită cogenerare, cu respectarea anumitor criterii de calitate privind eficienţa energetică;
5. sistem de climatizare – combinaţie a tuturor componentelor necesare asigurării unei forme de tratare a aerului în care temperatura este controlată sau poate fi coborâtă, după caz, în combinaţie cu controlul ventilării, umidităţii şi purităţii aerului;
6. cazan – ansamblu format din corpul cazanului şi arzător, destinat să transmită apei căldura degajată prin arderea unui combustibil;
7. putere termică nominală – exprimată în kW puterea termică maximă stabilită şi garantată de producător, care poate fi furnizată în timpul exploatării continue, respectându-se randamentele utile specificate de producător;
8. pompă de căldură – dispozitiv sau instalaţie care extrage căldura la temperatură scăzută din aer, apă sau sol, pentru a o furniza unei clădiri;
9. lucrări de renovare – lucrări de modernizare efectuate asupra anvelopei clădirii şi/sau a instalaţiilor de încălzire, apă caldă de consum, electrice şi iluminat, gaze naturale, ventilaţie şi climatizare, ale căror costuri depăşesc 25% din valoarea de impozitare a clădirii, sau lucrări de modernizare efectuate la mai mult de 25% din anvelopa clădirii;
10. expertizare tehnică a instalaţiilor de încălzire inspecţie totală a ansamblului instalaţiilor de încălzire, care cuprinde şi evaluarea randamentului cazanului şi dimensionarea acestuia în funcţie de necesarul de căldură al clădirii, pe baza căruia experţii tehnici atestaţi recomandă utilizatorilor înlocuirea acestuia sau modificarea sistemului de încălzire şi preparare a apei calde de consum, precum şi soluţii alternative.
CAPITOLUL III
Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor
Art. 4. – (1) În termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului elaborează şi aprobă, prin ordin al ministrului, reglementarea tehnică privind metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor, denumită în continuare metodologie.
(2) Metodologia cuprinde, în principal, următoarele elemente:
a) caracteristicile termotehnice ale elementelor ce alcătuiesc anvelopa clădirii, compartimentarea interioară, inclusiv etanşeitatea la aer;
b) instalaţiile de încălzire şi de alimentare cu apă caldă de consum, inclusiv caracteristicile în ceea ce priveşte izolarea acestora;
c) instalaţia de climatizare;
d) ventilaţia;
e) instalaţia de iluminat integrată a clădirii, în principal sectorul nerezidenţial;
f) poziţia şi orientarea clădirilor, inclusiv parametrii climatici exteriori;
g) sistemele solare pasive şi de protecţie solară;
h) ventilaţia naturală;
i) condiţiile de climat interior, inclusiv cele prevăzute prin proiect.
(3) Metodologia cuprinde, după caz, şi alte elemente, în situaţia în care influenţa acestora asupra performanţei energetice a clădirilor este relevantă, precum:
a) sisteme solare active şi alte sisteme de încălzire, inclusiv electrice, bazate pe surse de energie regenerabilă;
b) electricitate produsă prin cogenerare;
c) centrale de încălzire şi de răcire de cartier sau de bloc;
d) iluminatul natural.
Art. 5. – Performanţa energetică a clădirii se exprimă cu claritate şi poate include un indicator al emisiei de dioxid de carbon.
Art. 6. – Elementele prevăzute la alin. (2) şi (3) ale art. 4 se pot modifica prin hotărâre a Guvernului.
CAPITOLUL IV
Cerinţele de performanţă energetică a clădirilor
Art. 7. – (1) Prin metodologie se stabilesc cerinţele minime de performanţă energetică a clădirilor, denumite în continuare cerinţe, şi se aplică diferenţiat pentru diferite categorii de clădiri, atât pentru clădirile noi, cât şi pentru clădirile existente, după cum urmează:
a) locuinţe unifamiliale;
b) blocuri de locuinţe;
c) birouri;
d) clădiri de învăţământ;
e) spitale;
f) hoteluri şi restaurante;
g) săli de sport;
h) clădiri pentru servicii de comerţ;
i) alte tipuri de clădiri consumatoare de energie.
(2) Cerinţele stabilite în metodologie ţin seama de condiţiile generale de climat interior pentru a preveni eventualele efecte negative, cum sunt ventilarea necorespunzătoare, condiţiile locale, destinaţia dată în proiect şi vechimea clădirii.
(3) Cerinţele se revizuiesc la intervale regulate, nu mai mari de 5 ani, şi se actualizează ori de câte ori este necesar pentru a reflecta progresul tehnic în sectorul construcţiilor.
Art. 8. – Cerinţele stabilite în metodologie nu se aplică următoarelor categorii de clădiri:
a) clădiri şi monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate, conform legii, fie au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, cărora, dacă li s-ar aplica cerinţele, li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior;
b) clădiri utilizate ca lăcaşuri de cult sau pentru alte activităţi cu caracter religios;
c) clădiri provizorii prevăzute a fi utilizate pe perioade de până la 2 ani, din zone industriale, ateliere şi clădiri nerezidenţiale din domeniul agricol care necesită un consum redus de energie;
d) clădiri rezidenţiale care sunt destinate a fi utilizate mai puţin de 4 luni pe an;
e) clădiri independente, cu o suprafaţă utilă mai mică de 50 m2.
CAPITOLUL V
Clădiri noi
Art. 9. – La clădirile noi se respectă cerinţele stabilite în metodologie.
Art. 10. – Pentru clădirile noi, cu o suprafaţă utilă totală de peste 1.000 m2, autoritatea administraţiei publice locale sau judeţene, prin certificatul de urbanism dat în vederea emiterii autorizaţiei de construire, potrivit legii, solicită întocmirea unui studiu de fezabilitate tehnică, economică şi de mediu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de producere a energiei, ca de exemplu:
a) sisteme descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse de energie regenerabilă;
b) producere combinată de căldură şi electricitate – PCCE;
c) sisteme de încălzire sau de răcire de cartier ori de bloc;
d) pompe de căldură, în anumite condiţii.
CAPITOLUL VI
Clădiri existente
Art. 11. – La clădirile existente, cu o suprafaţă utilă de peste 1.000 m2, la care se execută lucrări de renovare, performanţa energetică a acestora trebuie îmbunătăţită pentru a satisface cerinţele stabilite în metodologie, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic.
Art. 12. – Cerinţele se stabilesc pentru întreaga clădire renovată sau pentru sistemele/elementele renovate ale clădirii, atunci când acestea fac parte dintr-o lucrare de renovare care trebuie realizată într-o perioadă limitată de timp, având ca scop îmbunătăţirea performanţei energetice globale a clădirii.
CAPITOLUL VII
Certificatul de performanţă energetică a clădirii
Art. 13. – (1) Certificatul de performanţă energetică a clădirii, denumit în continuare certificat, valabil 10 ani de la data emiterii, se elaborează cu respectarea legislaţiei în vigoare pentru clădirile din categoriile prevăzute la art. 7 alin. (1), care se construiesc, sunt vândute sau închiriate.
(2) Certificatul este eliberat proprietarului, iar proprietarul îl pune, după caz, la dispoziţie potenţialului cumpărător sau chiriaş.
(3) Certificatele pentru apartamente şi spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă din clădirile de locuit colective se eliberează, după caz, pe baza:
a) unei certificări comune pentru întreaga clădire, în cazul clădirilor racordate la sistemul centralizat de încălzire şi preparare a apei calde de consum; sau
b) evaluării unui apartament similar din aceeaşi clădire.
(4) Nu se eliberează certificat pentru clădirile menţionate la art. 8.
(5) Certificatul cuprinde valori de referinţă prevăzute în reglementările tehnice în vigoare, care permit consumatorilor să compare şi să evalueze performanţa energetică a clădirii. Certificatul este însoţit de recomandări de reducere a costurilor, prin îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii.
Art. 14. – În cazul clădirilor cu o suprafaţă utilă de peste 1.000 m2, aflate în proprietatea/administrarea autorităţilor publice sau a instituţiilor care prestează servicii publice, certificatul valabil este afişat într-un loc accesibil şi vizibil publicului. Se afişează la loc vizibil şi temperaturile interioare recomandate şi cele curente şi, după caz, alţi factori climatici semnificativi.
CAPITOLUL VIII
Inspecţia cazanelor şi expertizarea tehnică a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire
Art. 15. – În scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon, se efectuează:
a) inspecţie periodică la intervale de 5 ani, pentru cazanele care utilizează combustibil lichid sau solid neregenerabil, cu puterea nominală de 20-100 kW; inspecţia se efectuează şi pentru cazanele care utilizează alte tipuri de combustibil;
b) inspecţie cel puţin o dată la 2 ani, pentru cazanele cu puterea nominală mai mare de 100 kW; pentru cazanele care utilizează combustibil gazos această perioadă poate fi extinsă la 4 ani;
c) expertizarea tehnică a instalaţiilor de încălzire echipate cu cazane cu puterea nominală mai mare de 20 kW şi o vechime mai mare de 15 ani.
Art. 16. – Inspecţia cazanelor şi expertizarea tehnică a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire se fac conform legislaţiei în vigoare.
CAPITOLUL IX
Inspecţia sistemelor de climatizare
Art. 17. – În scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon, se prevede inspecţia sistemelor de climatizare cu puterea nominală de peste 12 kW, la intervale de 5 ani. Inspecţia sistemelor de climatizare include evaluarea randamentului şi dimensionarea în raport cu necesităţile de climatizare a clădirii. Consumatorii vor fi informaţi cu privire la îmbunătăţirea sau înlocuirea sistemului de climatizare şi alte soluţii posibile.
Art. 18. – Inspecţia sistemelor de climatizare se face conform legislaţiei în vigoare.
CAPITOLUL X
Experţi independenţi
Art. 19. – (1) Auditul energetic al clădirii şi elaborarea certificatului se realizează de către auditori energetici pentru clădiri, atestaţi conform legislaţiei în vigoare.
(2) Expertizarea sistemelor de încălzire şi climatizare ale clădirii se realizează de către experţi tehnici, atestaţi conform legislaţiei în vigoare.
Art. 20. – Auditorii energetici pentru clădiri şi experţii tehnici atestaţi îşi desfăşoară activitatea ca experţi independenţi, persoane fizice autorizate sau ca angajaţi ai unor persoane juridice, conform legislaţiei în vigoare.
CAPITOLUL XI
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 21. – Până la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Ministerul Economiei şi Comerţului şi Ministerul Administraţiei şi Internelor stabilesc programe de informare a utilizatorilor clădirilor în legătură cu diferitele metode şi practici care permit creşterea performanţei energetice.
Art. 22. – În termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi, se aprobă prin ordin comun al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului, ministrului economiei şi comerţului şi ministrului administraţiei şi internelor normele metodologice referitoare la performanţa energetică a clădirilor.
Art. 23. – Prevederile art. 13 alin. (1) şi (2) privind elaborarea certificatelor şi punerea acestora la dispoziţie potenţialilor cumpărători sau chiriaşi de către proprietari, în cazul vânzării sau închirierii locuinţelor unifamiliale şi a apartamentelor din blocurile de locuinţe, se aplică la 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 24. – Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2007. Prezenta lege transpune integral în legislaţia naţională prevederile Directivei nr. 2002/91/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind performanţa energetică a clădirilor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) L 001 din 4 ianuarie 2003, p. 0065-0071.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
DAN RADU RUŞANU
PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU
Bucureşti, 13 decembrie 2005.
Nr. 372.
____________________________________________________________________________________
O.U.G. nr.174 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate
27 noiembrie 2002
M.Of. nr.890/12.12.2002
Art. 1. – Prezenta ordonanţă de urgenţă instituie măsuri speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate şi a instalaţiilor aferente, realizate după proiecte tip în perioada 1950-1985, amplasate în zone urbane dens populate şi racordate la sistemele centralizate de furnizare a energiei termice ale unităţilor administrativ-teritoriale, în contextul reducerii consumului energetic.
Art. 2. – (1) Clădirile de locuit multietajate se includ în programe anuale de acţiuni pentru reabilitarea termică, denumite în continuare programe anuale.
(2) Programele anuale se elaborează de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei în baza priorităţilor stabilite pe criterii tehnice şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(3) Condiţiile de eligibilitate şi criteriile tehnice de selecţie ale clădirilor de locuit multietajate ce se includ în programele anuale se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(4) Consiliile judeţene şi locale, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, sunt obligate să pună la dispoziţie Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei datele şi documentele necesare fundamentării programelor anuale, conform normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(5) În vederea fundamentării soluţiilor tehnico-economice privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei iniţiază studii, audit şi realizarea de prototipuri, finanţate din fondul constituit potrivit prevederilor art. 40 lit. a) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, precum şi din alte surse constituite în condiţiile legii.
Art. 3. – (1) Măsurile pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate cuprind, de regulă, intervenţii la:
a) pereţi exteriori, inclusiv ferestre şi uşi exterioare, terasă, planşeul peste subsol şi alte elemente structurale şi nestructurale care constituie anvelopa clădirii;
b) instalaţiile de încălzire şi de preparare a apei calde menajere, aferente clădirii.
(2) Măsurile speciale de reabilitare termică se realizează cu respectarea cerinţelor de calitate şi a celorlalte obligaţii impuse prin Legea nr. 10/1995, cu modificările ulterioare, Ordonanţa Guvernului nr. 29/2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 325/2002, şi reglementările tehnice în domeniu.
Art. 4. – Coordonarea din punct de vedere tehnic a acţiunilor privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate se realizează de către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, care va acţiona, în principal, pentru:
a) analiza documentelor necesare fundamentării programelor anuale transmise de consiliile judeţene şi locale, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, a clădirilor de locuit multietajate ce necesită reabilitarea termică şi clasificarea clădirilor pe tipuri de proiecte utilizate la realizarea acestora;
b) elaborarea şi promovarea programelor anuale pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate, în vederea aprobării conform prevederilor art. 2 alin. (2).
Art. 5. – Proprietarii clădirilor de locuit multietajate, persoane fizice şi/sau juridice, şi asociaţiile de proprietari/locatari, precum şi persoanele juridice care au în administrare spaţii în aceste clădiri vor acţiona pentru:
a) efectuarea expertizei şi auditului energetic al clădirii;
b) aprobarea în adunarea generală a proprietarilor/locatarilor a deciziei pentru reabilitarea termică a clădirii;
c) proiectarea şi executarea lucrărilor de reabilitare termică a anvelopei clădirii şi/sau a instalaţiilor de încălzire şi de producere a apei calde menajere, aferente clădirii.
Art. 6. – (1) Coordonatorii programelor anuale sunt primarii municipiilor şi ora
şelor, respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucureşti.
(2) Consiliile judeţene, locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti iau măsuri necesare pentru încheierea convenţiilor cu persoanele fizice şi/sau juridice şi asociaţiile de proprietari/locatari din clădirile de locuit multietajate nominalizate în programele anuale şi pentru derularea acţiunilor privind reabilitarea termică a clădirilor, cuprinzând auditul energetic, proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie.
(3) Conţinutul-cadru al convenţiilor prevăzute la alin. (2), etapele de derulare a acţiunilor privind reabilitarea termică a clădirilor, precum şi drepturile şi obligaţiile părţilor contractante se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(4) După încheierea convenţiilor prevăzute la alin. (2) contractarea expertizării şi auditului energetic, proiectării şi execuţiei lucrărilor pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate nominalizate în programele anuale se face de către coordonatorii programelor anuale, împreună cu persoanele fizice şi/sau juridice şi asociaţiile de proprietari/locatari, cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind achiziţiile publice.
Art. 7. – Fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind expertizarea şi auditul energetic, precum şi pentru proiectarea lucrărilor de reabilitare termică a clădirilor de locuit multietajate nominalizate în programele anuale se asigură din alocaţii de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
Art. 8. – Fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind executarea lucrărilor pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate se asigură astfel:
a) din credite şi/sau alocaţii de la bugetul de stat, care vor acoperi 85% din cheltuieli, din care 30% se constituie în subvenţie de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, şi din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari/locatari, care va acoperi 15% din cheltuieli, pentru locuinţele proprietate a persoanelor fizice;
b) din bugetele locale, pentru locuinţele şi spaţiile cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, existente în proprietatea sau în administrarea unităţilor administrativ-teritoriale;
c) din bugetul de stat, din bugetele locale sau din venituri proprii, după caz, în limita fondurilor stabilite anual cu această destinaţie, pentru locuinţele şi spaţiile cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, existente în proprietatea sau în administrarea celorlalte instituţii publice, în funcţie de subordonarea instituţiilor respective;
d) din fondurile proprii ale agenţilor economici, pentru locuinţele şi spaţiile cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, existente în proprietatea sau în administrarea acestora.
Art. 9. – (1) Proprietarii locuinţelor, persoane fizice, din clădirile de locuit multietajate incluse în programele anuale beneficiază de finanţarea cheltuielilor pentru executarea lucrărilor de reabilitare termică, potrivit art. 7 şi art. 8 lit. a), în condiţiile în care:
a) aprobă în adunarea generală a proprietarilor decizia de intervenţie şi semnează convenţia-cadru cu consiliile judeţene, locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti pentru derularea, în condiţiile legii, a acţiunilor pentru reabilitarea termică a clădirii;
b) se instituie în favoarea statului ipoteca legală asupra locuinţei;
c) se obligă să restituie la terminarea lucrărilor de reabilitare termică a clădirii sumele alocate din bugetul de stat pentru executarea lucrărilor de intervenţie, mai puţin subvenţia prevăzută la art. 8 lit. a), în rate lunare egale, cu o dobândă de 5% pe an şi cu o durată de rambursare de 10 ani de la data recepţiei terminării lucrărilor; în cazul întârzierii la plată a ratelor cu mai mult de 30 de zile se calculează majorări de întârziere la ratele scadente, aplicându-se cota de majorare, stabilită în condiţiile legii, pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare.
(2) Radierea ipotecii se face numai cu dovada privind restituirea integrală a cheltuielilor efectuate din bugetul de stat pentru executarea lucrărilor pentru reabilitarea termică a locuinţei, mai puţin subvenţia.
(3) Înscrierea şi radierea ipotecii sunt scutite de taxa de timbru.
Art. 10. – Înstrăinarea clădirilor de locuit multietajate incluse în programele anuale, pe durata rambursării creditelor acordate pentru lucrări de reabilitare termică, finanţate din credite şi/sau alocaţii de la bugetul de stat, este condiţionată de acordul prealabil al coordonatorilor programelor anuale, în condiţiile preluării obligaţiilor contractuale de către noul proprietar.
Art. 11. – Actele juridice de înstrăinare încheiate cu încălcarea prevederilor art. 10 sunt lovite de nulitate absolută, buna-credinţă neputând fi invocată în astfel de cazuri.
Art. 12. – În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei va elabora normele metodologice de aplicare a acesteia, pe care le va supune spre aprobare Guvernului.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
—————
Ministrul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei,
Miron Tudor Mitrea
Ministrul administraţiei publice,
Octav Cozmâncă
Ministrul finanţelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu
Bucureşti, 27 noiembrie 2002.
____________________________________________________________________________________
Ordonanta nr. 29 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice
30 ianuarie 2000
M.Of. nr.41/31.01.2000
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. – Prezenta ordonanţă instituie cadrul legal pentru reabilitarea şi modernizarea termică a clădirilor şi instalaţiilor aferente, cu scopul de a îmbunătăţi condiţiile de igienă şi confort termic interior şi de a reduce pierderile de căldură, consumurile energetice şi de combustibil, costurile de întreţinere pentru încălzire şi alimentare cu apă caldă de consum, precum şi de reducerea emisiilor poluante generate de producerea, transportul şi consumul de energie.
Art. 2. – Reabilitarea şi modernizarea termică a clădirilor şi instalaţiilor aferente constituie parte integrantă a politicii energetice a statului şi se realizează prin programe naţionale armonizate cu prevederile tratatelor internaţionale referitoare la eficienţa energetică şi la protecţia mediului şi cu principiile de bază privind dezvoltarea durabilă.
Art. 3. – Prevederile prezentei ordonanţe se aplică tuturor clădirilor existente, în cadrul cărora se desfăşoară activităţi care necesită asigurarea unui anumit grad de confort şi regim termic, potrivit reglementărilor tehnice în domeniu.
Art. 4. – Activitatea de reabilitare şi modernizare termică a clădirilor urmăreşte îmbunătăţirea performanţelor de izolare termică a elementelor de construcţie care delimitează de exterior spaţiile interioare încălzite, precum şi creşterea eficienţei energetice a instalaţiilor interioare de încălzire şi de alimentare cu apă caldă de consum, a centralelor termice, punctelor termice şi a reţelelor de distribuţie a agentului termic şi a apei calde de consum, care se găsesc în interiorul clădirilor sau adiacente acestora.
Art. 5. – Statul sprijină persoanele fizice şi juridice care întreprind măsuri de reabilitare şi modernizare termică a clădirilor şi instalaţiilor aferente prin acţiuni de informare gratuită a utilizatorilor, prin facilităţi fiscale acordate unor categorii de utilizatori şi agenţilor economici care acţionează efectiv în acest domeniu, şi prin stimularea promovării surselor de energie regenerabilă.
CAPITOLUL II
Realizarea programelor de reabilitare şi modernizare termică a clădirilor şi a instalaţiilor aferente
Art. 6. – (1) În baza politicii energetice a statului, Guvernul va adopta anual programe naţionale de reabilitare şi modernizare termică a clădirilor şi instalaţiilor aferente.
(2) Pentru fundamentarea programelor de reabilitare şi modernizare termică a clădirilor şi a instalaţiilor aferente sunt necesare următoarele măsuri:
a) elaborarea de studii pentru stabilirea ordinii de prioritate a măsurilor de reabilitare termică;
b) elaborarea de studii de fundamentare pentru stabilirea gradului de protecţie termică a clădirilor, a necesarului de materiale şi echipamente şi a fondurilor pentru proiectarea şi executarea lucrărilor;
c) revizuirea şi actualizarea reglementărilor tehnice referitoare la proiectarea şi executarea protecţiei termice a clădirilor şi a instalaţiilor aferente şi stabilirea criteriilor de optimizare a acesteia;
d) elaborarea de proiecte directoare şi de soluţii-cadru pentru reabilitarea şi modernizarea clădirilor şi a instalaţiilor aferente;
e) elaborarea de studii în vederea stabilirii costului real al căldurii pentru încălzire şi alimentare cu apă caldă de consum.
Art. 7. – (1) Pentru clădirile prevăzute la art. 3 se eliberează certificatul energetic prin care se atestă performanţa energetică a acestora (izolarea termică, randamentul energetic al echipamentelor etc.).
(2) În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului va adopta prin ordin al ministrului metodologia de elaborare şi de acordare a certificatului energetic al clădirilor existente.
Art. 8. – Societăţile naţionale şi ceilalţi agenţi economici care operează în domeniul producerii şi distribuirii energiei termice pentru încălzire şi pentru prepararea apei calde de consum vor proceda la:
a) efectuarea de bilanţuri energetice pentru sistemele care asigură alimentarea cu căldură şi cu apă caldă de consum;
b) efectuarea de reglaje periodice ale instalaţiilor de încălzire şi de alimentare cu apă caldă de consum;
c) depistarea pierderilor de căldură şi de apă din reţelele de distribuţie pentru alimentarea cu căldură şi cu apă caldă de consum şi efectuarea cu precădere a remedierilor necesare;
d) controlul termoizolaţiei pentru conducte, cazane şi schimbătoare de căldură şi luarea, după caz, de măsuri de remediere sau de înlocuire.
Art. 9. – (1) Pentru reabilitarea termică a clădirilor existente, precizate la art. 3, proprietarii sau administratorii, după caz, vor proceda la:
a) evaluarea stării tehnice a clădirii asupra căreia se intervine, prin:
- contactarea unui birou de consultanţă sau a unei companii de servicii energetice pentru efectuarea auditului energetic, stabilirea procedurii de intervenţie şi a asistenţei tehnice de specialitate necesare, precum şi pentru elaborarea certificatului energetic al clădirii;
- contractarea elaborării expertizei tehnice privind starea clădirii şi instalaţiilor aferente, formularea şi analizarea variantelor de reabilitare şi modernizare;
b) acceptarea soluţiei de reabilitare şi modernizare termică şi a sistemului de finanţare propus prin expertiză tehnică;
c) obţinerea autorizaţiei de construire;
d) contractarea elaborării proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie pentru soluţia stabilită, a graficului de eşalonare în timp a execuţiei lucrărilor;
e) stabilirea modalităţilor de decontare a lucrărilor;
f) stabilirea executantului lucrărilor de reabilitare şi modernizare termică a clădirilor, conform legislaţiei în vigoare.
(2) La clădirile existente, la care se efectuează lucrări de reducere a riscului seismic, se vor realiza şi lucrări de reabilitare şi modernizare termică a clădirilor şi a instalaţiilor aferente.
(3) Exploatarea clădirilor şi a instalaţiilor reabilitate se face în conformitate cu caietul de sarcini sau cu instrucţiunile de exploatare elaborate de proiectant.
Art. 10. – (1) Activitatea de reabilitare şi modernizare termică a clădirilor existente şi a instalaţiilor aferente se va asigura de:
a) Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, pentru
- coordonarea activităţii de elaborare a reglementărilor tehnice din domeniul construcţiilor;
- asigurarea elaborării studiilor şi proiectelor directoare prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. b) şi d);
- a propune spre aprobare Guvernului programele naţionale anuale de reabilitare şi modernizare termică a clădirilor şi instalaţiilor aferente;
- stabilirea procedurii de atestare, autorizare sau certificare a firmelor şi a persoanelor fizice sau juridice implicate în activitatea de consultanţă, expertizare, proiectare, execuţie şi exploatare, conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii;
b) Ministerul Industriei şi Comerţului, prin Agenţia Română pentru Conservarea Energiei şi prin filialele acesteia din ţară, pentru:
- elaborarea de studii prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. a);
- elaborarea de studii de fundamentare a reabilitării termice a clădirilor şi încadrarea în politica energetică a statului;
- monitorizarea performanţelor clădirilor reabilitate termic în scopul stabilirii direcţiilor de acţionare şi a politicilor de finanţare;
- iniţierea de acţiuni promoţionale pentru educarea populaţiei pe plan local;
c) Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei -ANRE, pentru emiterea reglementărilor tehnice cu privire la consumatorii finali de energie termică asigurată din surse de alimentare centralizată;
d) direcţiile şi/sau serviciile de urbanism şi amenajarea teritoriului din cadrul consiliilor judeţene şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, municipiilor, oraşelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti, pentru:
- eliberarea certificatului energetic al clădirii;
- verificarea şi avizarea documentaţiei de reabilitare termică a clădirilor, finanţate prin bugetul local;
e) administraţia publică locală pentru susţinerea acţiunilor coordonate de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, referitoare la formarea unui curent de opinie favorabil economisirii energiei utilizate pentru încălzirea clădirilor şi alimentarea cu apă caldă de consum.
CAPITOLUL III
Asigurarea fondurilor şi facilităţilor necesare pentru reabilitarea şi modernizarea termică a clădirilor şi a instalaţiilor aferente
Art. 11. – Fondurile necesare pentru evaluarea stării termice a clădirii asupra căreia se intervine şi pentru realizarea măsurilor de reabilitare termică se vor asigura, după cum urmează, prin:
a) alocaţii din bugetele locale în limita prevederilor aprobate de consiliile locale, consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în condiţiile legii;
b) fonduri proprii ale proprietarilor clădirilor care se reabilitează;
c) atragerea de fonduri de la firmele sau companiile pentru servicii energetice;
d) atragerea de fonduri de la regiile şi firmele de alimentare cu căldură şi apă caldă de consum pentru reabilitarea reţelelor de distribuţie din subsolul clădirilor de locuit şi pentru montarea de contoare;
e) fonduri proprii ale agenţilor economici care au în proprietate sau în administrare clădiri de interes public.
Art. 12. – Proprietarii, persoane fizice şi/sau juridice române, care vor să reabiliteze sau să modernizeze termic clădirile de locuit aflate în proprietate, beneficiază de scutire de taxe la eliberarea certificatului energetic al clădirii şi a autorizaţiei de construire pentru lucrările de reabilitare termică.
CAPITOLUL IV
Obligaţii şi răspunderi
Art. 13. – Executarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare termică a clădirilor se va realiza cu respectarea cerinţelor de calitate şi a celorlalte obligaţii impuse de Legea nr. 10/1995.
Art. 14. – În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoarea prezentei ordonanţe Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, cu consultarea Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei, va elabora reglementări tehnice necesare pentru operaţiunile de audit şi expertiza energetică a clădirilor existente.
Art. 15. – Consiliile locale vor lua măsurile organizatorice necesare pentru ca, în termen de 90 de zile de la aprobarea metodologiei de elaborare şi acordare a certificatului energetic, să poată elibera prin compartimentele de specialitate, la cerere, certificatul energetic al clădirilor prevăzute la art. 3, existente în circumscripţia lor.
Art. 16. – După 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se interzic vânzarea/cumpărarea şi asigurarea clădirilor pentru care nu a fost emis certificatul energetic.
CAPITOLUL V
Dispoziţii finale
Art. 17. – Prezenta ordonanţă intră în vigoare în termen de 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU
Contrasemnează:
p. Ministrul lucrărilor publice
şi amenajării teritoriului,
Laszlo Borbely,
secretar de stat
p. Ministrul funcţiei publice,
Ioan Onisei
Ministrul industriei şi comerţului,
Radu Berceanu
Ministrul finanţelor,
Decebal Traian Remeş
Bucureşti, 30 ianuarie 2000
Nr. 29.
____________________________________________________________________________________
Legea nr. 10 privind calitatea in constructii
29 decembrie 1994
M.Of. Partea I nr.12/24.01.1995
CAPITOLUL I
Art. 1. – Calitatea constructiilor este rezultanta totalitatii performantelor de comportare a acestora in exploatare, in scopul satisfacerii, pe intreaga durata de existenta, a exigentelor utilizatorilor si colectivitatilor. Exigentele privind calitatea instalatiilor si a echipamentelor tehnologice de productie se stabilesc si se realizeaza pe baza de reglementari specifice fiecarui domeniu de activitate.
Art. 2. – Prevederile prezentei legi se aplica constructiilor de orice categorie si instalatiilor aferente acestora – indiferent de forma de proprietate sau destinatie – denumite in continuare constructii, precum si lucrarilor de modernizare, modificare, transformare, consolidare si de reparatii ale acestora. Sunt exceptate cladirile pentru locuinte cu parter si parter plus un etaj si anexele gospodaresti situate in mediul rural si in satele ce apartin oraselor, precum si constructiile provizorii.
Art. 3. – Prin prezenta lege se instituie sistemul calitatii in constructii, care sa conduca la realizarea si exploatarea unor constructii de calitate corespunzatoare, in scopul protejarii vietii oamenilor, a bunurilor acestora, a societatii si a mediului inconjurator.
Art. 4. – Sistemul calitatii in constructii se aplica in mod diferentiat in functie de categoriile de importanta ale constructiilor, conform regulamentelor si procedurilor de aplicare a fiecarei componente a sistemului. Clasificarea in categorii de importanta a constructiilor se face in functie de complexitate, destinatie, mod de utilizare, grad de risc sub aspectul sigurantei, precum si dupa considerente economice.
Art. 5. – Pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare sunt obligatorii realizarea si mentinerea, pe intreaga durata de existenta a constructiilor, a urmatoarelor cerinte: a) rezistenta si stabilitate; b) siguranta in exploatare; c) siguranta la foc; d) igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului; e) izolatie termica, hidrofuga si economie de energie; f) protectie împotriva zgomotului.
Art. 6. – Obligatiile prevazute la articolul precedent revin factorilor implicati in conceperea, realizarea si exploatarea constructiilor, precum si in postutilizarea lor, potrivit responsabilitatilor fiecaruia. Acesti factori sunt: investitorii, cercetatorii, proiectantii, verificatorii de proiecte, fabricantii si furnizorii de produse pentru constructii, executantii, proprietarii, utilizatorii, responsabilii tehnici cu executia, expertii tehnici, precum si autoritatile publice si asociatiile profesionale de profil.
Art. 7. – În contractele care se incheie ori, dupa caz, in dispozitiile sau in autorizatiile ce se emit, factorii prevazuti la articolul precedent sunt obligati sa inscrie clauzele referitoare la nivelul de calitate al constructiilor, corespunzatoare cerintelor, precum si garantiile materiale si alte prevederi, care sa conduca la realizarea acestor clauze. În contracte nu se pot inscrie niveluri si cerinte, referitoare la calitate, inferioare reglementarilor in vigoare, cu privire la cerintele prevazute la art. 5.
CAPITOLUL II
Sistemul calitatii in constructii
Art. 8. – Sistemul calitatii in constructii reprezinta ansamblul de structuri organizatorice, responsabilitate, regulament, procedura si mijloc, care concura la realizarea calitatii constructiilor in toate etapele de concepere, realizare, exploatare si postutilizare a acestora.
Art. 9. – Sistemul calitatii in constructii se compune din: a) reglementarile tehnice in constructii: b) calitatea produselor folosite la realizarea constructiilor; c) agrementele tehnice pentru noi produse si procedee; d) verificarea proiectelor, a executiei lucrarilor si expertizarea proiectelor si a constructiilor; e) conducerea si asigurarea calitatii in constructii; f) autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in activitatea de constructii; g) activitatea metrologica in constructii; h) receptia constructiilor; i) comportarea in exploatare si interventii in timp; j) postutilizarea constructiilor; k) controlul de stat al calitatii in constructii.
Art. 10. – Reglementarile tehnice se stabilesc prin regulamente si proceduri si au ca obiect conceptia, calculul si alcatuirea, executia si exploatarea constructiilor. Prin reglementarile tehnice se stabilesc, in principal, conditiile minime de calitate cerute constructiilor, produselor si procedeelor utilizate in constructii, precum si modul de determinare si de verificare a acestora.
Art. 11. – Certificarea calitatii produselor folosite in constructii se efectueaza prin grija producatorului, in conformitate cu metodologia si procedurile stabilite pe baza legii. La lucrarile de constructii se interzice folosirea de produse fara certificarea calitatii lor, care trebuie sa asigure nivelul de calitate corespunzator cerintelor.
Art. 12. – Agrementele tehnice pentru produse, procedee si echipamente noi in constructii stabilesc, in conditiile prezentei legi, aptitudinea de utilizare, conditiile de fabricatie, de transport, de depozitare, de punere in opera si de intretinerea a acestora. La lucrarile de constructii care trebuie sa asigure nivelul de calitate conform cerintelor se vor folosi produse, procedee si echipamente traditionale, precum si altele noi pentru care exista agremente tehnice corespunzatoare.
Art. 13. – Verificarea proiectelor pentru executia constructiilor, in ceea ce priveste respectarea reglementarilor tehnice referitoare la cerinte, se va face numai de catre specialisti verificatori de proiecte atestati, altii decat specialistii elaboratori ai proiectelor. Se interzice aplicarea proiectelor si a detaliilor de executie neverificate in conditiile alineatului precedent. Verificarea calitatii executiei constructiilor este obligatorie si se efectueaza de catre investitori prin diriginti de specialitate sau prin agenti economici de consultanta specializati. Expertizele tehnice ale proiectelor si constructiilor se efectueaza numai de catre experti tehnici atestati.
Art. 14. – Conducerea si asigurarea calitatii in constructii constituie obligatia tuturor factorilor care participa la conceperea, realizarea si exploatarea constructiilor si implica o strategie adecvata si masuri specifice pentru garantarea calitatii acestora. Agentii economici care executa lucrari de constructii asigura nivelul de calitate corespunzator cerintelor, prin personal propriu si responsabili tehnici cu executia atestati, precum si printr-un sistem propriu conceput si realizat.
Art. 15. – Autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in constructii se fac in conformitate cu prevederile legale.
Art. 16. – Asigurarea activitatii metrologice in constructii se realizeaza conform prevederilor legale privind etalonarea, verificarea si mentinerea in stare de functionare a mijloacelor de masurare si control utilizate in acest domeniu.
Art. 17. – Receptia constructiilor constituie certificarea realizarii acestora pe baza examinarii lor nemijlocite, in conformitate cu documentatia de executie si cu documentele cuprinse in cartea tehnica a constructiei. Cartea tehnica a constructiei cuprinde documentatia de executie si documente privitoare la realizarea si exploatarea acesteia. Ea se intocmeste prin grija investitorului si se preda proprietarului constructiei, care are obligatia sa o pastreze si sa o completeze la zi; prevederile din cartea tehnica a constructiei referitoare la exploatare sunt obligatorii pentru proprietar si utilizator. Receptia constructiilor se face de catre investitor – proprietar, in prezenta proiectantului si a executantului si/sau reprezentantilor de specialitate, legal desemnati de acestia.
Art. 18. – Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor se face pe toata durata de existenta a acestora si cuprinde ansamblul de activitati privind examinarea directa sau investigarea cu mijloace de observare si masurare specifice, in scopul mentinerii cerintelor. Interventiile la constructiile existente se refera la lucrari de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiintare partiala, precum si la lucrari de reparatii, care se fac numai pe baza unui proiect avizat de proiectantul initial al cladirii sau a unei expertize tehnice intocmite de un expert tehnic atestat, si se consemneaza obligatoriu in cartea tehnica a constructiei.
Art. 19. – Postutilizarea constructiilor cuprinde activitatile de dezafectare, demontare si demolare a constructiilor, de reconditionare si de refolosire a elementelor si a produselor recuperabile, precum si reciclarea deseurilor cu asigurarea protectiei mediului potrivit legii.
Art. 20. – Controlul calitatii in constructii cuprinde inspectii la investitori, la unitatile de proiectare, de executie, de exploatare si de postutilizare a constructiilor, privind existenta si respectarea sistemului calitatii in constructii. Controlul de stat al calitatii in constructii se exercita de catre Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului, care raspunde de executarea controlului statului cu privire la aplicarea unitara a prevederilor legale in domeniul calitatii constructiilor.
CAPITOLUL III
Obligatii si raspunderi in Legea constructiilor
Sectiunea 1
Obligatii si raspunderi ale investitorilor
Art. 21. – Investitorii sunt persoane fizice sau juridice care finanteaza si realizeaza investitii sau interventii la constructiile existente in sensul legii si au urmatoarele obligatii principale referitoare la calitatea constructiilor: a) stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare si executie pe baza reglementarilor tehnice, precum si a studiilor si cercetarilor efectuate; b) obtinerea acordurilor si a avizelor prevazute de lege, precum si a autorizatiei de construire; c) asigurarea verificarii proiectelor prin specialisti verificatori de proiecte atestati; d) asigurarea verificarii executiei corecte a lucrarilor de constructii prin diriginti de specialitate sau agenti economici de consultanta specializati, pe tot parcursul lucrarilor; e) actionarea in vederea solutionarii neconformitatilor, a defectelor aparute pe parcursul executiei lucrarilor, precum si a deficientelor proiectelor; f) asigurarea receptiei lucrarilor de constructii la terminarea lucrarilor si la expirarea perioadei de garantie; g) intocmirea cartii tehnice a constructiei si predarea acesteia catre proprietar; h) expertizarea constructiilor de catre experti tehnici atestati, in situatiile in care la aceste constructii se executa lucrari de natura celor prevazute la art. 18 alin. 2 al prezentei legi.
Sectiunea 2
Obligatii si raspunderi ale proiectantilor
Art. 22. – Proiectantii de constructii raspund de indeplinirea urmatoarelor obligatii principale referitoare la calitatea constructiilor: a) precizarea prin proiect a categoriei de importanta a constructiei; b) asigurarea prin proiecte si detalii de executie a nivelului de calitate corespunzator cerintelor, cu respectarea reglementarilor tehnice si a clauzelor contractuale; c) prezentarea proiectelor elaborate in fata specialistilor verificatori de proiecte atestati, stabiliti de catre investitor, precum si solutionarea neconformitatilor si neconcordantelor semnalate; d) elaborarea caietelor de sarcini, a instructiunilor tehnice privind executia lucrarilor, exploatarea, intretinerea si reparatiile, precum si, dupa caz, a proiectelor de urmarire privind comportarea in timp a constructiilor. Documentatia privind postutilizarea constructiilor se efectueaza numai la solicitarea proprietarului; e) stabilirea, prin proiect, a fazelor de executie determinate pentru lucrarile aferente cerintelor si participarea pe santier la verificarile de calitate legate de acestea; f) stabilirea modului de tratare a defectelor aparute in executie, din vina proiectantului, la constructiile la care trebuie sa asigure nivelul de calitate corespunzator cerintelor, precum si urmarirea aplicarii pe santier a solutiilor adoptate, dupa insusirea acestora de catre specialisti verificatori de proiecte atestati, la cererea investitorului; g) participarea la intocmirea cartii tehnice a constructiei si la receptia lucrarilor executate.
Sectiunea 3
Obligatii si raspunderi ale executantilor
Art. 23. – Executantul lucrarilor de constructii are urmatoarele obligatii principale: a) sesizarea investitorilor asupra neconformitatilor si neconcordantelor constatate in proiecte, in vederea solutionarii; b) inceperea executiei lucrarilor numai la constructii autorizate in conditiile legii si numai pe baza si in conformitate cu proiecte verificate de specialisti atestati; c) asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor printr-un sistem propriu de calitate conceput si realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu executia atestati; d) convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si asigurarea conditiilor necesare efectuarii acestora, in scopul obtinerii acordului de continuare a lucrarilor; e) solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute in fazele de executie, numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului; f) utilizarea in executia lucrarilor numai a produselor si a procedeelor prevazute in proiect, certificate sau pentru care exista agremente tehnice, care conduc la realizarea cerintelor, precum si gestionarea probelor-martor; inlocuirea produselor si a procedeelor prevazute in proiect cu altele care indeplinesc conditiile precizate si numai pe baza solutiilor stabilite de proiectanti cu acordul investitorului; g) respectarea proiectelor si a detaliilor de executie pentru realizarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor; h) sesizarea, in termen de 24 de ore, a Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului in cazul producerii unor accidente tehnice in timpul executiei lucrarilor; i) supunerea la receptie numai a constructiilor care corespund cerintelor de calitate si pentru care a predat investitorului documentele necesare intocmirii cartii tehnice a constructiei; j) aducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de receptie a lucrarilor de constructii; k) remedierea, pe propria cheltuiala, a defectelor calitative aparute din vina sa, atat in perioada de executie, cat si in perioada de garantie stabilita potrivit legii; l) readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor initiala, la terminarea executiei lucrarilor; m) stabilirea raspunderilor tuturor participantilor la procesul de productie – factori de raspundere, colaboratori, subcontractanti – in conformitate cu sistemul propriu de asigurare a calitatii adoptat si cu prevederile legale in vigoare.
Sectiunea 4
Obligatii si raspunderi ale specialistilor verificatori de proiecte, ale responsabililor tehnici cu executia si ale expertilor tehnici, atestati
Art. 24. – Specialistii verificatori de proiecte atestati raspund in mod solidar cu proiectantul in ceea ce priveste asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor proiectului. Responsabilii tehnici cu executia atestati raspund, conform atributiilor ce le revin, pentru realizarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor, la lucrarile de constructii pentru care sunt angajati. Expertii tehnici atestati, angajati pentru expertizarea unor proiecte, lucrari de constructii sau constructii aflate in exploatare, raspund pentru solutiile date. Obligatiile specialistilor atestati se stabilesc prin regulamente de aplicare a legii.
Sectiunea 5
Obligatii si raspunderi ale proprietarilor constructiilor
Art. 25. – Proprietarii constructiilor au urmatoarele obligatii principale: a) efectuarea la timp a lucrarilor de intretinere si de reparatii care le revin, prevazute conform normelor legale in cartea tehnica a constructiei si rezultate din activitatea de urmarire a comportarii in timp a constructiilor; b) pastrarea si completarea la zi a cartii tehnice a constructiei si predarea acesteia, la instrainarea constructiei, noului proprietar; c) asigurarea urmaririi comportarii in timp a constructiilor, conform prevederilor din cartea tehnica si reglementarilor tehnice; d) efectuarea, dupa caz, de lucrari de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiintare partiala, precum si de lucrari de reparatii ale constructiei numai pe baza de proiecte intocmite de catre persoane fizice sau persoane juridice autorizate si verificate potrivit legii; e) asigurarea realizarii lucrarilor de interventii asupra constructiilor, impuse prin reglementarile legale; f) asigurarea efectuarii lucrarilor din etapa de postutilizare a constructiilor, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.
Sectiunea 6
Obligatii si raspunderi ale administratorilor si ale utilizatorilor constructiilor
Art. 26. – Administratorii si utilizatorii constructiilor au urmatoarele obligatii principale: a) folosirea constructiilor conform instructiunilor de exploatare prevazute in cartea tehnica a constructiei; b) efectuarea la timp a lucrarilor de intretinere si de reparatii care le revin conform contractului; c) efectuarea de lucrari de interventie la constructia existenta in sensul prevederilor art. 18 alin. 2, numai cu acordul proprietarului si cu respectarea prevederilor legale; d) efectuarea urmaririi comportarii in timp a constructiilor conform cartii tehnice a constructiei si contractului incheiat cu proprietarul; e) sesizarea, in termen de 24 de ore, a Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului, in cazul unor accidente tehnice la constructiile in exploatare.
Sectiunea 7
Obligatii si raspunderi in activitatea de cercetare
Art. 27. – Unitatile care presteaza activitati de cercetare in constructii au urmatoarele obligatii principale: a) efectuarea de cercetari teoretice si experimentale preliminare, in vederea fundamentarii reglementarilor tehnice in constructii; b) fundamentarea, elaborarea si experimentarea de solutii tehnice, produse si procedee noi pentru constructii; c) verificarea si controlul noilor produse si procedee la solicitarea producatorilor, in vederea eliberarii de agremente tehnice, conform dispozitiilor legale.
Sectiunea 8
Obligatii si raspunderi comune
Art. 28. – Raspunderea pentru realizarea si mentinerea, pe intreaga durata de existenta, a unor constructii de calitate corespunzatoare, precum si pentru indeplinirea obligatiilor stabilite prin procedurile si regulamentele elaborate potrivit prevederilor prezentei legi, revine factorilor care participa la conceperea, realizarea, exploatarea si postutilizarea acestora.
Art. 29. – Proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat, fabricantii si furnizorii de materiale si produse pentru constructii, executantul, responsabilul tehnic cu executia atestat, dirigintele de specialitate, expertul tehnic atestat raspund potrivit obligatiilor ce le revin pentru viciile ascunse ale constructiei, ivite intr-un interval de 10 ani de la receptia lucrarii, precum si dupa împlinirea acestui termen, pe toata durata de existenta a constructiei, pentru viciile structurii de rezistenta rezultate din nerespectarea normelor de proiectare si de executie in vigoare la data realizarii ei. Sectiunea 9 Obligatiile si raspunderile Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului.
Art. 30. – Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului din cadrul Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului si inspectiile judetene si a municipiului Bucuresti in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului subordonate acesteia, precum si celelalte organisme similare cu atributii stabilite prin dispozitii legale raspund de exercitarea controlului statului cu privire la aplicarea unitara a prevederilor legale in domeniul calitatii constructiilor, in toate etapele si componentele sistemului calitatii in constructii, precum si de constatarea contraventiilor, aplicarea sanctiunilor prevazute de lege si, dupa caz, de oprirea lucrarilor realizate necorespunzator. Controlul de stat al calitatii in constructii pentru constructiile din cadrul obiectivelor cu caracter secret, stabilite prin ordine ale Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne si Serviciului Roman de Informatii, se realizeaza de catre organele proprii abilitate in acest scop. Organizarea si functionarea Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului vor fi stabilite prin hotarare a Guvernului in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
CAPITOLUL IV
Sanctiuni prevazute de Legea constructiilor
Art. 31. – Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 10 ani si interzicerea unor drepturi proiectarea, verificarea, expertizarea, realizarea unei constructii ori executarea de modificari a acesteia, fara respectarea reglementarilor tehnice privind stabilitatea si rezistenta, daca acestea ar putea produce una sau mai multe dintre urmatoarele consecinte: pierderi de vieti omenesti, vatamare grava a integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, distrugerea totala sau partiala a constructiei, distrugerea ori degradarea unor instalatii sau utilaje importante, ori alte consecinte deosebit de grave. Fapta prevazuta in alineatul precedent se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi, in cazul in care a avut drept urmare distrugerea totala sau partiala a constructiei, moartea sau vatamarea grava a integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, distrugerea ori degradarea unor instalatii sau utilaje importante, ori alte consecinte deosebit de grave.
Art. 32. – Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda continuarea lucrarilor de constructii executate necorespunzator si oprite prin dispozitii ale organelor de control, in toate cazurile in care acestea le afecteaza rezistenta si stabilitatea.
Art. 33. – Constituie contraventie la prevederile prezentei legi urmatoarele fapte, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii, sa constituie infractiuni si se sanctioneaza cu amenda: I. De la 1.000.000 lei la 6.000.000 lei: a) executarea de modificari la constructie ori demolarea acesteia cu incalcarea prevederilor referitoare la autorizarea si executarea acesteia; b) neexecutarea obligatiilor privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor de complexitate si importanta deosebita, referitoare la stabilitate si rezistenta. II. De la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei: a) realizarea de constructii fara proiecte sau pe baza de proiecte neverificate de specialisti atestati conform prevederilor legale; b) neexecutarea obligatiilor privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor, a lucrarilor de intretinere, de reparatii si de consolidari; c) realizarea de modificari, transformari, modernizari, consolidari care pot afecta cerintele, fara proiect verificat de specialisti atestati conform prevederilor legale; d) organizarea necorespunzatoare si neaplicarea sistemului de conducere si de asigurare a calitatii, inclusiv realizarea de constructii fara responsabili tehnici cu executia atestati corespunzator prevederilor art. 14. III. De la 500.000 lei la 3.000.000 lei: a) elaborarea de proiecte incomplete sau continand neconcordante intre diferitele sectiuni ale acestora, care pot determina nerealizarea nivelului de calitate al constructiilor corespunzator cerintelor, precum si insusirea acestora de catre specialisti verificatori de proiecte atestati; b) incalcarea prevederilor din reglementarile tehnice referitoare la cerintele constructiei; c) receptionarea constructiei cu incalcarea prevederilor legale; d) necompletarea si nepastrarea cartii tehnice a constructiei conform prevederilor legale; e) stabilirea, in cadrul expertizei unor proiecte de executie sau lucrari de constructii, a unor solutii care pot determina nerealizarea nivelului de calitate al constructiilor corespunzator cerintelor; f) neamenajarea terenurilor ocupate temporar pentru aducerea lor la starea initiala, la terminarea lucrarilor de constructii; g) neasigurarea verificarii executiei lucrarilor de constructii prin diriginti de specialitate sau agenti economici de consultanta specializati, corespunzator prevederilor art. 21; h) interzicerea sau obstructionarea efectuarii controlului calitatii in constructii, neprezentarea documentelor si a actelor solicitate de persoanele cu atributii de control, conform prevederilor legale. IV. De la 200.000 lei la 800.000 lei: a) neprecizarea in proiect a categoriei de importanta a constructiei si nestabilirea fazelor determinante supuse controlului calitatii; b) prevederea in proiect sau utilizarea unor produse necertificate sau pentru care nu exista agremente tehnice la lucrari la care trebuie sa se asigure nivelul de calitate corespunzator cerintelor; c) nerespectarea prin proiecte a nivelului de calitate si a celorlalte clauze contractuale referitoare la cerinte; d) neexecutarea obligatiilor de intretinere si reparatii care revin proprietarilor potrivit legii si care afecteaza nivelul de calitate corespunzator cerintelor; e) neconvocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si neasigurarea conditiilor de verificare. V. De la 100.000 lei la 200.000 lei: a) lipsa nemotivata de la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante, urmare convocarii facute de executant, precum si convocarea nejustificata, de catre acesta, a factorilor interesati; b) nesolicitarea de catre investitor sau executant a solutiilor de remediere a defectelor aparute in timpul executiei, referitoare la cerinte; c) neindeplinirea obligatiei proiectantului de a stabili solutii pentru remedierea defectelor sesizate, referitoare la cerinte; d) neaplicarea de catre executant a solutiilor stabilite de proiectant sau expert, pentru rezolvarea neconformitatilor, defectelor sau neconcordantelor aparute in timpul executiei; e) nesesizarea Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului in cazul producerii unor accidente tehnice la constructiile in executie, precum si la cele in exploatare; f) neindeplinirea, la termenul stabilit, a masurilor cuprinse in actele de control.
Art. 34. – Sanctiunile contraventionale prevazute la art. 33 se aplica persoanelor juridice si fizice.
Art. 35. – Constatarea contraventiilor prevazute la art. 33 si aplicarea sanctiunilor se fac de catre persoane cu atributii de control din cadrul Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului, iar in cazurile prevazute la art. 30, de catre persoanele împuternicite de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne si Serviciul Roman de Informatii.
Art. 36. – Contraventiilor prevazute la art. 33 le sunt aplicabile dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.
CAPITOLUL V
Dispozitii finale si tranzitorii
Art. 37. – Regulamentele si procedurile pentru clasificarea constructiilor in categorii de importanta si pentru componentele sistemului calitatii in constructii prevazute la art. 9 se elaboreaza de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, cu consultarea organismelor cu atributii stabilite prin dispozitii legale, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
Art. 38. – Regulamentele prevazute la art. 37 se aproba prin hotarari ale Guvernului. Procedurile prevazute la art. 37 si normele pentru elaborarea si aplicarea componentelor sistemului calitatii in constructii se aproba prin ordin al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului.
Art. 39. – Autorizatia de construire pentru lucrarile prevazute la art. 3 lit. a), b), c), d) si e) din Legea nr. 50/1991 se va elibera numai pentru proiecte verificate de specialisti verificatori de proiecte atestati, cu exceptia prevazuta la art. 2 alin. 2 al prezentei legi.
Art. 40. – Cheltuielile necesare pentru elaborarea reglementarilor tehnice si pentru inspectia statului pentru controlul calitatii lucrarilor de constructii se suporta de catre investitori sau proprietari prin virarea unei sume echivalente cu o cota de 0,70% din cheltuielile pentru lucrarile prevazute la art. 2. Calculul si virarea sumelor respective se fac esalonat, concomitent cu plata lucrarilor. Fondurile respective se utilizeaza 30% pentru elaborarea reglementarilor tehnice si 70% pentru controlul statului. Întarzierile la plata a cotelor de catre investitor sau proprietar, prevazute la alin. 1, se penalizeaza cu 0,15% pe zi de intarziere, fara a se depasi suma datorata. Cheltuielile necesare efectuarii activitatii de atestare tehnico-profesionala a specialistilor in constructii se suporta de catre partea interesata. Disponibilitatile la finele anului din veniturile extrabugetare se reporteaza in anul urmator si au aceeasi destinatie. Cheltuielile necesare certificarii calitatii produselor si procedeelor, eliberarii de agremente tehnice pentru noile materiale, procedee si echipamente, autorizarii si acreditarii laboratoarelor, verificarii proiectelor si executiei lucrarilor de constructii, conducerii si asigurarii calitatii, verificarilor metrologice, receptiei lucrarilor, urmaririi comportarii in exploatare si interventii in timp si postutilizarii constructiilor se suporta de catre factorii interesati.
Art. 41. – Pe data intrarii in vigoare a prevederilor prezentei legi se abroga Legea nr. 8/1977 privind asigurarea durabilitatii, sigurantei in exploatare, functionalitatii si calitatii constructiilor, Ordonanta Guvernului nr.2/1994 privind calitatea in constructii, precum si orice alte dispozitii contrare. Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 27 decembrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
MARTIAN DAN
Legea 10/1995 privind calitatea in constructii a fost adoptata de Senat in sedinta din 29 decembrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE SENATULUI
prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN
Bucuresti, 18 ianuarie 1995.
Nr. 10.
____________________________________________________________________________________
